top of page

Cand barbatul pe care il iubesti incepe sa imbatraneasca altfel decat tine

Cuplu de aduti in bucatarie

Cand barbatul pe care il iubesti incepe sa imbatraneasca altfel decat tine


Nu ma gandeam ca voi scrie vreodata despre asta. Intotdeauna mi se parea ca problemele de sanatate ale barbatilor tin de un soi de discretie, de tacere. In fond, sotul meu a fost mereu genul de om activ, sigur pe el, atent la munca, la familie, dar mai putin la propriul corp. Insa, intr-o zi, am inceput sa observ ceva ce nu mai puteam ignora: noptile agitate, drumurile dese la baie, privirea obosita dimineata.


La inceput am pus totul pe seama stresului. „Ai baut prea multa apa aseara”, glumeam, incercand sa nu arat ca sunt ingrijorata. Dar cand aceste drumuri nocturne au devenit tot mai frecvente, am inteles ca nu era doar o intamplare. Si atunci, pentru prima data, am rostit cu voce tare ceea ce multe femei gandesc, dar nu au curajul sa spuna: „Poate e vorba de prostata…”


Tacerile barbatilor si grija femeilor

Daca esti femeie si citesti asta, probabil stii foarte bine: barbatii nu merg de bunavoie la medic. Pentru sotul meu, vizitele la doctor au fost mereu amanate la nesfarsit. „Nu e nimic grav”, imi spunea. „Am eu grija.”


Dar noi, femeile, avem antene speciale. Stim cand ceva nu e in regula, chiar si fara explicatii medicale. Ii vedeam oboseala, ii simteam iritarea. Cateodata imi raspundea scurt, doar pentru ca nu dormea bine de cateva nopti. Si imi dadeam seama ca in spatele acestor semne se ascunde o problema mai serioasa.


Intr-o seara, am intrat in bucatarie si l-am gasit cu privirea pierduta, sprijinit de masa. „Ce e?” l-am intrebat. „Nimic, doar ca nu am reusit sa dorm iar… trebuie sa ma duc la baie de trei ori pe noapte.” A spus-o incet, ca si cum i-ar fi fost rusine.


Adenomul de prostata – un cuvant greu de rostit

Pentru multe familii, „adenom de prostata” suna ca un diagnostic complicat, de care nu vrei sa vorbesti. Nu e cancer, dar nici nu e ceva ce sa ignori. Este, in fapt, o afectiune frecventa la barbatii trecuti de 50 de ani, o marire benigna a prostatei care da simptome neplacute: urinari frecvente, somn intrerupt, senzatia ca vezica nu se goleste complet.

Am citit pe ascuns articole medicale, forumuri, povesti ale altor femei. Toate spuneau acelasi lucru: e greu pentru un barbat sa accepte ca sanatatea lui are nevoie de atentie. Dar e si mai greu pentru familie sa stea deoparte.


Intre medic si solutii naturale

I-am sugerat sa mearga la medic. A oftat. „Nu acum, am prea mult de lucru.” Atunci am cautat alternative care macar sa il ajute sa se simta mai bine. Intr-un articol am citit despre plante folosite de mult timp – saw palmetto, seminte de dovleac, urzica. Am dat peste ProstaMill, un supliment alimentar care combina aceste extracte. Nu m-am gandit la el ca la o solutie miraculoasa, ci ca la un mic pas prin care ii pot arata ca are sprijinul meu.

I-am pus cutia pe noptiera. „Uite, nu e medicament, dar poate te ajuta sa te odihnesti mai bine. Si, intre timp, promite-mi ca mergem la control.” Nu a raspuns imediat, dar am vazut cum i se inmoaie privirea. Uneori, nu e nevoie de multe cuvinte, ci doar de gesturi.


Dincolo de statistica, e viata de cuplu

Articolele de sanatate vorbesc in cifre: unul din doi barbati de peste 50 de ani dezvolta adenom de prostata. Dar pentru mine nu e o statistica. Este omul cu care am impartit treizeci de ani de viata, tatal copiilor nostri, cel care imi aduce flori fara motiv si ma cearta cand uit lumina aprinsa.


Cand il vad obosit, nu ma gandesc la „simptome”, ci la cat de mult conteaza sa fim amandoi bine. Si cat de fragila devine linistea unei case atunci cand sanatatea e pusa la incercare.


Rolul sotiilor – intre grija si rabdare

Nu vreau sa par eroica. Sunt doar o femeie care isi iubeste sotul si care, poate ca multe altele, incearca sa gaseasca echilibrul intre grija si discretie. Prea multa insistenta il face sa se inchida in sine. Prea putina atentie il face sa creada ca totul e in regula.


Am invatat sa ii ascult pauzele din vorba, sa ii citesc gesturile. Sa ii las spatiu, dar si sa pun pe masa brosuri sau articole care ii pot trezi curiozitatea. Si da, sa am rabdare pana va spune singur: „Hai sa mergem la doctor.”


Ce am invatat pe acest drum

  1. Problemele de prostata nu sunt un capat de lume. Dar tacerea in jurul lor le face sa para mai grave decat sunt.

  2. Comunicarea e cheia. Femeile pot fi puntea prin care barbatii ajung la informatii, la solutii, la controale medicale.

  3. Suplimentele alimentare pot fi un ajutor. ProstaMill, de exemplu, aduce intr-o forma accesibila plantele despre care am tot citit, insa ramane parte dintr-o rutina mai ampla, care include si consult medical.

  4. Nu suntem singuri. Milioane de familii trec prin asta. Diferenta o face modul in care alegem sa ne sustinem unii pe altii.


Finalul deschis al unei povesti

Astazi, lucrurile sunt intr-un echilibru fragil. Sotul meu ia ProstaMill, iar eu incerc sa il conving sa isi faca programarea la urolog. Inca nu am reusit, dar simt ca e pe aproape. Il vad ca nu mai respinge discutia, ci doar o amana. Si poate ca asta e deja o victorie.


Cand scriu aceste randuri, il aud trantind usa de la baie si ofteaza. Il astept cu ceaiul preferat si cu rabdarea mea de sotie. Nu stiu daca maine vom merge la medic sau peste o luna. Dar stiu ca impreuna putem face fata.


Pentru ca, dincolo de orice diagnostic, ramane esential un lucru: sanatatea lui nu e doar despre el. E despre amandoi, despre familia noastra, despre linistea casei pe care am cladit-o. Si fiecare pas – fie ca e o cutie de suplimente, o discutie mai deschisa sau un drum la medic – conteaza.


Vezi acum cum il poti ajuta

Prostamill

Nota: Acest text nu inlocuieste sfatul medical. ProstaMill este un supliment alimentar pe baza de plante, nu un medicament. Pentru orice problema de sanatate este important consultul de specialitate.



 

 
 
 

Comentarii


© 2021 K-UBIK PHARMA INDUSTRIES

bottom of page